Archive for the ‘Movie corner’ Category

La naiba cu pamantenii


20 Jan

Banuiesc ca cei mai multi dintre voi au vazut filmul Avatar. Pentru ceilalti, pe scurt, e vorba de o planeta salbatica, plina de vegetatie, locuita de niste umanoizi pe numele lor Na’vi. Pamantenii vin ca niste bulangii si sapa dupa un minereu valoros, distrugand totul in calea lor.Filmul este foarte bine facut desi 90% este produs pe calculator, are efecte speciale grozave si o poveste interesanta.

Ce nu inteleg eu este cum dracu au devenit oamenii deprimati dupa ce au iesit din sala de cinema. Chiar si CNN a ajuns sa aiba articole despre subiect. Se pare ca cei mai slabi de ingeri intra la film oameni respectabili si ies de acolo emo pentru ca isi dau seama ca omenirea este o specie care distruge orice alte forme de viata, ca suntem rai, zgarciti, haini si asa mai departe. Cireasa de pe tort vine tot de peste ocean, unde oamenii se pregatesc sa construiasca comunitati de Na’vi unde sa traiasca ina rmonie cu natura, asa cum au vazut in film.

Eu vreau sa spun doar cateva cuvinte. In primul rand, treziti-va la realitate fratilor. Filmele sunt opere de fictiune, chiar si atunci cand sunt inspirate din fapte reale. Vedem ceea ce vrea regizorul sa vedem. Daca americanii astia sunt atat de dobitoci si se deprima dupa ce se uita la filmul asta le propun sa devina toti vegetarieni si sa dea foc sediilor McDonalds, KFC si a celorlalti mari ucigasi de animale & stuff. Sa se uite la Shrek si sa isi doreasca apoi sa fie toti puri la suflet si sa faca cozi la clinicile de chirurgie estetica, ca sa arate ca niste capcauni.

Daca oamenii vor sa-i imite pe extraterestrii din film sunt perfect de acord. Vor sa triasca ca Na’vi? Super, ii incurajez. Tototdata abia astept sa se infiinteze si primele comunitati in care oamenii vor sa traiasca ca in filmele porno de pe Spice. Sa te duci la bar, sa comanzi o bere si sa primesti bonus o partida de sex in 3. Postasul sa fie o blonda siliconata care iti ofera servicii de plata prin ramburs. Sa ai grija sa nu incalci regulile de circulatie pentru ca te opreste politista nimfomana imbracata in corset de piele si sare pe tine. Toti sa avem secretare perverse care se ling pe copiator cu colega de la achizitii. Toata vrajeala de care ai nevoie ca sa bagi pe cineva in pat sa fie “Buna, pe mine ma cheama Fane! Vrei sa te futi?”. Ma gandesc ca intr-o comunitate d-asta porno la ora 12 noaptea, dupa ce se culca copiii, s-ar difuza la TV documentare Discovery sau emisiuni religioase :)

Pana atunci va zic o zicala: Viata bate filmul asa cum bate gospodina snitelul iar americanii bat prostia asa cum DD bate audientele.

Ucigasul cu lingurita


18 Jan

Scurtmetrajul facut de americanul Richard Gale te face sa razi cu lacrimi din nou, din nou, din nou, din nou.. Aduce in fata reflectoarelor un ucigas asa cum n-a existat vreodata pe micul ecran. Unii ucid in secunde si altii in ore, el ucide in ani de zile, si asta doar cu ajutorul unei lingurite :)

Filmuletul asta este mai bine facut decat toate filmele noastre “artistice” la un loc, apropo de discutia de saptamana trecuta.

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=9VDvgL58h_Y]

PS: Multumesc lui AsRoma pentru link.

Politist abjectiv


15 Jan

Acum doua zile am vazut si eu pe HBO unicul, inegalabilul, splendidul film Politist Adjectiv al lui Corneliu Porumboiu. Noul val al cinematografiei române câştigă şi mai mult prestigiu cu non-thrillerul cerebral al lui Corneliu Porumboiu ca sa citez diverse site-uri care se ocupa cu critica de film din Romania.

BULLSHIT MAXIM!!

M-am plictisit teribil urmarind acest film si parca simt cum imi vin iar dracii. Iar ma apuc sa injur pe toata lumea cum am facut dupa conertul Madonnei de mi-am pus poporul roman si nu numai in cap.

Sunt satul pana peste de cap de noul val al cinematografiei romanesti care, d.p.m.d.v., este DE CACAT. O spun cu riscul asumat de a-mi atrage injuriile cinefililor romani care din atata dragoste pentru a 7-a arta rup torrentii si ODC-ul in 2, fara a face discriminare intre productiile autohtone sau cele straine.

Nu mai suport sa vad atatea opere de arta elogiate de presa nationala si internationala care te fac sa adormi in maxim jumatate de ora. Cu foarte foarte putine exceptii toate filmele romanesti incearca sa despice firul in 14, sa provoace sentimente si emotii contradictorii, sa bulverseze,  sa fie unice, sa incante, sa provoace dezbateri pe teme pompoase ca avortul, constiinta, saracia, etc. Cuprinsi de atatea obiective marete regizorii nostri uita un lucru simplu, dar esential: sa faca filme. Filme la care publicul sa vina cu drag, pe care sa le recomande prietenilor, care sa ne distreze, ca d-aia se numeste entertainment peste ocean fratilor.

De ce **** mea trebuie ca 95% din filmele romanesti postdecembriste trebuie sa fie filmate la fel? Politist adjectiv nu e nici o exceptie si hibele lui sunt valabile si pentru alte productii.

Atmosfera sumbra ne urmareste ca o musca ahtiata dupa cacatul tau de pe calcai. In afara de Milionari de Weekend nu tin minte sa fii vazut vre-un film “cu premii” in care Romania sa fie aratata in alte culori in afara de gri si cenusiu. Totul trebuie sa fie deprimant, monoton, apasator. Desi revolutia a fost acum 20 de ani noi simtim nevoia sa ne reprezentam in continuare tara ca pe un cimitir in paragina.

Cadrele “artistice” inseamna in traducere profana ca il vad pe Dragos Bucur cum traverseaza o strada timp de 5 minute, filmat din acelasi loc, continuu. Timp de 10 minute vad printr-un gard de la distanta 3 copii care fumeaza un joint si isi schimba centrul de greutate de pe un picior pe altul, acompaniindu-si miscarile cu ocazionala flegma. Nici macar fetele nu li se disting, pentru ca stau cu spatele.E memorabila scena din bucataria politistului, cand este filmat de pe hol cum vine, cauta in frigider, incalzeste o ciorba si o mananca. Mi-am facut un dus de 15 minute si cand m-am intors era tot la masa, cu lingura in mana, sorbind ultimele resturi :)

Grabeste-te incet este mottoul oricarui scenarist.In filmele noastre, astia si cand se alearga sau se bat ai impresia ca stau pe loc. Imi venea sa apas pe butonul de FFW in timpul unei urmariri palpitante. Politistul o urmarea pe o copila in timp real. Adica exact cat faci in realitate de la internatul din film pana acasa la fata, atat a facut si el in film. L-am urmarit 8 minute cum urca o strada, a trecut pe langa camera si a inceput sa o coboare inca 6. Asta era o urmarire.. Alta faza antologica mi s-a parut raportul politistului. Camera arata zoom pe foaia A4 completata de el si se misca foarte incet, astfel incat sa ai timp sa citesti ce a scris. A fost pentru prima data cand am citit o foaie A4 plina la televizor..

Interzis babelor sau oricui ce nu aude foarte bine. In absolut toate filmele romanesti trebuie sa dau volumul la maxim pentru ca sonorizarea e groaznica. Din toti banii aia luati de la CNC cineva ar putea sa investeasca in echipamente de sunet profesionale.

Interzis mosilor sau celor care nus tau bine cu tensiunea. Flimul are faze momente atat de hilare incat iti vine sa arunci televizorul pe geam. Politistul sub acoperire, in timpul filajului, este imbracat ca un mare dubios. Are un pulover pana la nas, care aproape ii acopera capul. Merge singur pe strazi, se piteste dupa stalpi de electricitate sau scari de bloc. In loc sa se integreze in peisaj sau sa fie discret, asta iese in evidenta in timpul filajului ca un girofar intre blocurile din Ferentari.

Fara numar si inspiratie, muzica este invariabil aceeasi, de cele mai multe ori lalaita. Manelele sau lautareasca sunt alegerile preferate de majoritatea regizorilor, menite sa arate mostenirea noastra blacanica. Ma cac pe ea de mostenire, poate ca nu mai vreau sa mi se reaminteasca mereu ca suntem inconjurati de tigani sau manelisti la tot pasul..

Am si ras la fimul asta.Cam 5 minute in total, in special spre sfarsit cand apare si comandantul sau. Alte 5 minute poate, poate,  m-a tinut cu sufletul la gura. Dar 10 minute de interes e cam putin pentru un film de 115 minute, chiar daca e catalogat ca drama.

O sa imi cer scuze pentru jignirile aduse celor care lucreaza in domeniu cand o sa plec satisfacut din sala de cinema sau din fata televizorului. Pana atunci, un calduros HUOOOOO MA HANDICAPATILOR :)

Pe curand, mandro!


25 Nov

Nu stiu ce m-a apucat astazi de mi-au zburat gandurile catre Sergiu Nicolaescu, cel mai prolific regizor de film din Romania cu peste 40 de filme de lung metraj, in mai mult de jumatate jucand rolurile principale. Chiar daca talentul lui este indiscutabil, pe mine ma amuza putin filmele astea in care el centreaza si tot el da cu capul. Am tot auzit oameni spunand ca daca s-ar fi nascut in SUA acum era o celebritate bogata. Poate ca da, poate ca nu, nu o sa stim niciodata. Putem insa, de dragul exercitiului imaginativ, sa ne inchipuim cum ar fi aratat mai multe filme care au facut istorie la Hollywood daca ar fi fost pe mana lui Sergiu Nicolaescu.

Terminator: Jucat de Sergiu Nicolaescu si nu de Arnold, personajul principal ar fi fost in primul rand mai stilat. O palarie sic, un sacou peste o camasa in carouri, ca suntem oameni/roboti respectabili, ce naiba. Modelul de Terminator interpretat de el ar fi fost indestructibil: nu ar fi putut fi zgariat nici macar daca o bomba atomica ar fi explodat in bratele lui. Harley-ul din partea a 2-a ar fi fost inlocuit cu o Mobra zdravana iar celebra replica “hasta la vista baby” ar fi fost spusa de maestru cu un suras strengaresc pe buze: Pe curand, mandro!

Star Wars: Aici i-ar da lectii lui George Lucas la orice ora din zi sau noapte datorita numarului mare de actori implicati. Atacul Clonelor s-ar desfasura pe Campia Braganului intre soldatii impieriului versus miilor de figuranti imbracati in blani de oi ca sa semene cu Chewbacca. Darth Vader ar avea un accent oltenesc iar sabiile laser sclipicioase ar fi inlocuite cu prazul ucigas. Maestrul Yoda era un batran de la stana care a descoperit Forta pentru prima data intr-o bucata de urda in spatele colibei si calatoriile spatiale ar fi realizate prin navete spatiale construite de Turbomecanica. Anakin ar fi doar un element reactionar care in cele din urma ar intra pe mana poporului si ar fi executat pentru crimele impotriva imperiului socialist.

Jurassic Park: Un grup de cercetatori romani de la Societatea Romana de Zootehnie ar creste in laboratoare  Avicola din Insula Mare a Brailei mici pui de dinozauri. Ca un preambul pentru Godzilla o haita de Megalosauri ar evada din incinta fermei si ar teroriza localnicii din Bertestii de Jos. Singura speranta a oamenilor este renumitul action hero S.N. care vine sa imblanzeasca marile bestii. Ii ademeneste afara din barlog cu Slana afumata si cand scot capul ii amorteste prin curent electric, aruncandu-le acumulatori Rombata in cap.

Indiana Jones: Rolul asta i-ar veni ca o manusa numai ca personajul principal s-ar numi Ionel Indianul. Aventurile sale l-ar purta prin locuri care mai de care mai variante, cautand idoli de aur in ruinele de la Sarmizegetusa, descoperind nave extraterestre ingropate in vulcanii noroiosi sau serpi uriasi in Delta. La fel ca omologul sau american ar fi nedespartit de al sau garbaci (bici), primit cadou de la un calusar salvat din ghearele mortii.

Batman: Pe limba noastra Omul Liliac, s-ar fi luptat cu raufacatorii ce incercau sa saboteze fabricile si uzinele republicii socialiste. Atunci cand pericolele sunt prea mari il cheama in ajutor pe Omul Macaleandru, imbracat intr-o salopeta cu un mare M pe piept. Se plimbau intr-un ARO cu blindaj iar dusmanul lor de moarte ar fi fost Sugubatul, care raspandea bancuri despre raposatii dictatori intre oamenii muncii.

Eu o sa ma opresc aici, dar stim cu totii ca lista asta poate continua la nesfarsit, nu? :)

De ce nu îmi plac filmele americane (5)


10 Nov

phoneSă continuăm cu alte nerozii, că mai sunt destule. Iată, este vorba de şablonul numărului de telefon. Haida de, vor zice scepticii, ce şablon poate fi acesta? Este. Pentru că, deşi am ajuns la o vărstă, nu am reuşit să văd decât un singur film american (subliniez, unul singur) în care numărul de telefon începea altfel decât cu 555. Ei, acum v-aţi prins? Ori de câte ori e cazul să fie pomenit un număr de telefon, acesta începe invariabil cu 555. Deşi, scriind aceste rânduri, îmi vine ideea că acesta ar putea fi prefixul centralei telefonice a studiourilor de fimare. De unde li se dă legătura în teritoriu.

user624_1168208046Urmeaza unul din cele mai populare şabloane tâmpite. Sau unul din cele mai tâmpite şabloane populare. Este cel al băutului berii. Acest şablon face parte din categoria “să nu faceţi aşa ceva acasă”. El (sau ea, nu are importanţă pentru că toţi se comportă la fel) stau la masă sau la bar sau lângă frigider sau unde mama naibii vor. Cu o mână ţine sticla de bere, cu cealaltă o desface, după care se petrece minunea: duce sticla la gură şi bea fără să dea capul pe spate! Da, aţi citit bine, fără să dea capul pe spate. Eroul filmelor americane nu mişcă absolut de loc capul atunci când bea bere. Mişcă doar sticla, ridicând-o de fund. Să recapitulăm: capul stă drept şi nemişcat, gura sticlei stă lipită de buze, iar eroul ridică uşor sticla de fund şi bea aproximativ 12 mililitri de bere. Personal, am încercat aşa ceva la o petrecere sau, cum i se spune prin Teleorman, la un party. Tot ce am reuşit a fost să mă ud tot de bere şi să-mi alertez prietenii care nu au ştiut cum să cheme mai repede un taxi ca să mă ducă acasă, zicând că am băut destul şi ar trebui să mă odihnesc puţin.

Articol postat de Komicaminolta

De ce nu imi plac filmele americane (4)


29 Oct

Articol psotat de Komicaminolta

valet5Altă ciudăţenie tipică filmelor americane este scena condusului la maşină. Dar bine, vor zice detractorii mei, ce are anormal în ea o banală scenă a condusului unei persoane la maşină? Are, vă zic eu. Fiţi atenţi, pentru că e nevoie şi de puţină aritmetică.

Ei (adică un el şi o ea) ies din restaurant. Amabil, valetul a tras maşina la ieşire. Galant, el o conduce ţinând-o protector de braţ până la uşa din dreapta (cum priveşti maşina pe sensul de mers), o deschide şi o invită să ia loc. După care (şi aici vă rog să fiţi atenţi), el nu se duce să ocupe locul şoferului prin faţa maşinii, ci prin spatele ei! Şi ce dacă, mă vor întreba cei care au fost mai puţin atenţi. Păi, hai să facem o mică socoteală. Dacă ar merge prin faţa maşinii, ar avea de parcurs lungimea unei aripi (cea din dreapta), o lăţime de maşină (botul maşinii) şi încă o lungime de aripă (cea din stânga). În varianta folosită în filmele americane, el percurge o lungime de portieră (cea din dreapta spate), o lungime de aripă (din dreapta spate), o lăţime de portbagaj (să presupunem că e egal cu lăţimea botului), încă o lungime de aripă (cea din stânga spate) şi încă o lungime de portieră (cea din stânga spate).

Acum, haideţi să socotim: în primul caz avea de parcurs două lungimi de aripă (presupunând că aripa din dreapta e egală cu cea din stânga) plus o lăţime de maşină. În al doilea caz, are de parcurs două lungimi de portieră plus două lungimi de aripă plus o lăţime de maşină. Ei, acum, care distanţă e mai lungă? Dar, se pare că niciun efort nu e suficient pentrul eroul american atunci când vrea să fie galant.

Si mai sunt si altele…

De ce nu imi plac filmele americane (3)


24 Oct

O altă aiureală (ca să zic aşa) caracteristică filmelor americane este şablonul frigiderului deschis. milkDe fapt, ca să respectăm adevărul istoric, aici sunt două şabloane care, de cele mai multe ori, apar împreună, în sensul că, la şablonul frigiderului se adugă şi cel al laptelui. El, trezit brusc de un vis urât, se îndreaptă bâjbâind spre firigider, îl deschide şi scoate o sticlă (cutie) de lapte. Dar lasă uşa deschisă, fraţilor! Întotdeauna lasă uşa deschisă! Secvenţe înteregi frigiderul stă cu uşa deschisă. Ba chiar (şi aici rog CNA să îmi ierte limbajul ireverenţios) am văzut filme în care pleacă din bucătărie şi lasă uşa deschisă! E mult peste puterile noastre europene. Dar să depăşim momentul. Cum ziceam, scoate sticla (sau cutia) de lapte şi îşi toarnă o cană pe care o bea imediat. Rece! Nu veţi vedea vreun film american în care vreunul din personaje să bea laptele încălzit.

unt de arahideLa scena patetică a bătului laptelui rece se poate adăuga lesne scena untului de arahide. America (mai precis, SUA) este o ţară uriaşă, cu un potenţial economic pe măsură. Nu îmi pot imagina ca, în ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor şanselor, să existe doar producători de unt de arahide. „Tommy, nu uita să-ţi iei untul de arahide cu tine” sau “Tommy, mami ţi-a cumpărat untul tău preferat!” „Uraaa!” strigă copilul în delir, „mami mi-a cumpărat unt de arahide”. Ca să fiu sincer, la acest gen de afirmaţii mă încercă o uşoară strângere de inimă la gândul că ar putea apare un copil care să facă referire la alt soi de unt. Dar nu cred că le permite aşa ceva cenzura americană.

Alba ca Zapada si cei 7 perversi


21 Oct

porn snow whitePentru ca zilnic intra cel putin 2-3 oameni pe blog la mine cautand faimoasele desene animate porno cu Alba ca Zapada si cei 7 pitici m-am hotarat sa le vin in ajutor cu un link.

Nu am reusit sa aflu exact autorul lor. Se pare totusi ca a fost un suedez foarte, foarte, foarte pervers.

Proptiti castronul de floricele in brate, asezati-va comod pe scaun sau canapea, dati click AICI si … luati de va minunati la ce poate da nastere o minte bolnava. Inainte sa deschideti filmuletul trebuie sa confirmati ca aveti 18 ani printr-un click pe link-ul subliniat.

PS: Copii, chiar daca va zic eu sa nu va uitati tot o sa intrati pe link, asa ca distractie placuta si voua.

De ce nu imi plac filmele americane (2)


21 Oct

Acum, că am reuşit să ne dezorientăm în spaţiu, haideţi să mai vedem una, pentru că sunt destule..

371698Este şablonul ventilatorului. Nu s-a făcut până acum niciun film american de aventură în care să nu apară o scenă cu un ventilator care se roteşte lent în fundal. Există o proporţie bine definită între dramatismul situaţiei şi diametrul ventilatorului: cu cât e mai dramatică scena, cu atât e ventilatorul mai mare. În nicio situaţie amplasarea lui nu dăunează. Sper să vă amintiţi filmul “Total recall”. Era o scenă în care revoluţionarii de pe Marte erau gata să moară sufocaţi într-o sală care, bunînţeles, era ventilată de un ventilator uriaş. Puteţi merge şi întreba un expert de la INCERC, de la Registrul auto sau de la orice altă autoritate doriţi, dar oricine vă va confirma că, dacă acel ventilator ar fi funcţionat în locul în care era amplasat (la nivelul solului), i-ar fi spulberat pe toţi din sală. Nu ar mai fi stat nimeni în picioare, ca să nu vorbim de răceli, rinite sau alte afecţiuni, chiar dacă personajele erau nişte mutanţi. Pot afirma cu aceeaşi hotărâre cu care am spus DA la Ofiţerul stării civile că NU există film de aventuri american (thriller, cum se spune la noi, în popor) fără scena ventilatorului.

Va urma…

De ce nu imi plac filmele americane


20 Oct

hollywoodVrem nu vrem, atunci când deschidem televizorul ca să vizionăm un film, există o şansă de 98,761 % (matematic dovedită de un savant din Bangladesh) ca acesta să fie american. A trecut de mult vremea pionieratului când, dacă deschideai televizorul, aveai şansa să vizionezi un film francez sau italian. Spiritul omenirii a evoluat odată cu tehnica şi astfel, din Groenlanda până în insula Timor, toată omenirea e conştientă de binefacerile filmelor americane. De altfel, cu ce altceva s-ar putea asorta o Coca Cola sau un hot dog?
Abundenţa acestor filme are însă şi un revers (valabil măcar pentru persoanele dotate cu un minim spirit de observaţie, ca să nu zic de bun simţ): descoperi mai repede şabloanele sau situaţiile anormale. Iar când afirm aceasta, nu mă gândesc absolut de loc la licenţele regizorale.
Acum, când scriu aceste rânduri, îmi dau seama că sunt atât de multe aiureli (ca să folosesc un termen blând, blândeţe care îmi este caracteristică) încât nici nu ştiu cum să le sistematizez. Aşa că le voi descrie la grămadă.

strategiePrima aiureală care îmi vine acum înaintea ochilor (şi pe lateral, în dreptul urechilor) este aceea cu orientarea. Ori de câte ori un personaj are nevoie de orientare (indiferent de zona geografică şi fără să fie dotat cu accesorii electronice sau de altă natură) sau când dă, la rândul lui, indicaţii altui personaj, se face referire la unul sau mai multe puncte cardinale: “fii atent, e la nord de tine» sau, după cum se exprima Wesley Snipes într-un film în care juca rolul unui agent ONU, «sunt pe latura de sud a zidului vestic», ceea ce mi s-a părut o adevărată perlă. Sunt dispus să fac cinste cu un hamburger şi o Pepsi Cola celui care va reuşi (folosind facilităţile oferite de limba română) să îmi poziţioneze în spaţiu conţinutul respectivei afirmaţii. Am încercat să folosesc acest gen de exprimare în vorbirea curentă, în discuţiile cu familia sau prietenii: “Tati, la care tonetă să merg să cumpăr ulei?», m-a întrebat copilul cu glas nevinovat. “Mergi la cea din sud-vestul blocului”, i-am răspuns sigur pe mine. Nu vă pot reda aici replica soţiei (deşi este o persoană manierată) şi nici plânsetul copilului pentru că îi vorbesc urât. Dar vă asigur că, fără ajutorul busolei, nici copilul şi nici soţia nu au reuşit să identifice amplasarea tonetei. Pentru că (îmi permit să vă fac atenţi) referirea nu se face niciodată la punctele cardinale atât de cunoscute nouă, ci la cele aferente persoanei sau obiectului: la nord de tine, la vest de clădirea şcolii, la sud de barca eşuată, a depăşit maşina prin estul ei etc.
Vom continua…

Komicaminolta are perfecta dreptate, insa am invatat si cateva chestii bune de la americani. CATEVA. De exemplu faza aia cu orientatul in spatiu pe baza orelor de la ceasornic, unde te uiti tu fiind ora 12. Cand esti in bar si vrei sa-i arati prietenului tau o gagica buna din dreapta lui care te-ar auzi sau si-ar da seama ca arati spre ea, ii spui doar: Salut, si ia zi, ce faci pe la ora.. 3? :)

Mielu pe baricade

Baricade din cuvinte impotriva prostiei!


This site is protected by Comment SPAM Wiper.